Ce știm, de unde vine și ce lipsește

• cdep.ro — voturile Camerei, proiectele legislative, fișele deputaților, structura Camerei.
• senat.ro — voturile Senatului, proiectele și dosarele lor, fișele senatorilor.
• legislatie.just.ro — actele din Monitorul Oficial: numărul Monitorului Oficial al legilor (când pagina Parlamentului nu îl are), decretele Președintelui din 1990 încoace, hotărârile Curții Constituționale despre rezultatul alegerilor prezidențiale, procesele-verbale ale Biroului Electoral Central din 2024 și rapoartele de control ale AEP despre finanțarea partidelor.
• data.gov.ro — datele deschise ale Autorității Electorale Permanente despre alegerile parlamentare din 2012, 2016 și 2020, cele prezidențiale din 2009 și 2014, referendumurile din 2009, 2012, 2018 și 2019, alegerile europarlamentare din 2009, 2014 și 2019 și cele locale din 2012, 2016 și 2020 (tabele pe secții de votare sau pe localități; fișierele din 2012 le-a descărcat un om din browser; cele din 2024 și 2025 vin din fișierele de pe prezenta.roaep.ro, descărcate tot de un om), și bugetul de stat al Ministerului Finanțelor pe anii 2014–2025 (un set pe an). Licența fiecărui set (OGL-ROU-1.0 sau CC BY 4.0) este cea scrisă pe pagina lui, iar sursa este numită. Portalul cere 10 secunde între cereri și interzice API-ul în robots.txt: citim numai paginile obișnuite, una la 10 secunde.
• Eurostat și Comisia Europeană — conturile naționale ale statului român (veniturile, cheltuielile, deficitul, datoria și banii de la și către UE ai administrației publice), prin interfața deschisă a Eurostat pentru programe (patru răspunsuri mici, la 3 secunde distanță), și tabelul Comisiei despre cheltuielile și veniturile bugetului UE pe state membre (un fișier Excel). Reutilizare liberă cu menționarea sursei.
• rezultatevot.ro — Rezultate Vot (Code for Romania), care arată rezultatele publice ale AEP pe localități; din el vine turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2019 pe comune. Codul lor este MPL 2.0; pentru date nu este indicată o licență (sunt rezultatele publice ale AEP).
• geo-spatial.org — limitele comunelor (date publice ANCPI, prelucrate de geo-spatial.org, licență CC BY 4.0), simplificate pentru harta alegerilor; codurile SIRUTA ale comunelor sunt din registrul Institutului Național de Statistică (iulie 2024), așa cum îl păstrează Code for Romania.

Fiecare pagină păstrează sursa și data la care a fost citită. Ce calculăm noi, nu sursa, este numit ca atare.

Pentru legislatura în curs comparăm lista oficială a fiecărei zile de vot cu ce avem (comparația începe la 21 decembrie 2024); legislatura 2020–2024 este păstrată, dar încă necomparată cu listele oficiale, iar cele dinainte păstrează istoricul parlamentarilor, dar voturile lor lipsesc aproape cu totul. Toate sunt etichetate Parțial până la un import complet și o comparație.

Legislaturi fără niciun vot păstrat: 2016-2020, 2008-2012, 2004-2008, 2000-2004, 1996-2000, 1992-1996, 1990-1992.

Față de listele oficiale, de la 21 dec. 2024 (verificat la 1 nov. 2026): Camera Deputaților 1.214 din 1.218 (99,7%); Senat 1.301 din 1.301 (100%); Ședință comună 145 din 146 (99,3%). Voturile marcate «vot test» de Cameră (probe ale sistemului de vot) nu sunt numărate nicăieri: 16 pe listele oficiale, 0 păstrate.

Numărul de locuri este cel legal al fiecărei Camere. Mandatele deschise (doar pentru legislatura în curs) sunt persoanele care stau acum în bancă; mandatele deținute includ și înlocuirile din timpul legislaturii.

Păstrăm 6.625 de proiecte, dintre care 5.393 au dosarul citit din paginile oficiale (168.324 de pași: depunere, comisii, avize, plen, promulgare). Din 1.959 de legi promulgate, 1.958 au numărul Monitorului Oficial. Inițiatorii legați de un parlamentar: 84.621 din 86.291.

Din fiecare raport al unei comisii citim doar ce se poate citi fără ghicit: dacă are o anexă de amendamente admise sau respinse și la ce pagină (legătura duce la acea pagină a fișierului oficial), și autorii numiți în anexă. Nu spunem care amendament e al cui, nu numărăm amendamente (formatul anexei diferă de la o comisie la alta) și nu citim nume din copii scanate: un nume citit greșit de OCR e mai rău decât niciun nume. Rapoartele Camerei sunt fișiere digitale cu text curat; cele ale Senatului sunt copii scanate cu un strat de text imperfect.

Actualizarea pornește la cerere sau o dată pe zi (nu în timp real); datele de mai jos sunt ale celui mai recent vot păstrat și ale ultimei pagini oficiale citite pentru el.

• Camera Deputaților: ultimul vot 28 oct. 2026; pagină citită 29 oct. 2026
• Senat: ultimul vot 28 oct. 2026; pagină citită 29 oct. 2026
• Ședință comună: ultimul vot 20 oct. 2026; pagină citită 21 oct. 2026
• Dosarele proiectelor: citite la 1 nov. 2026
• Ultima verificare automată a surselor: 1 nov. 2026

Rulările actualizării, motivul celor eșuate și ultima citire a fiecărei surse sunt pe pagina Starea actualizării.

• Rapoarte și avize: fiecare document tipărit în dosarul unui proiect (rapoarte, avize ale comisiilor și ale altor organe, punctul de vedere al Guvernului), cu legătura către fișierul oficial; concluzia este cea tipărită în dosar.
• Ordonanța din spatele unui proiect de aprobare: numărul ordonanței este citit din titlul proiectului; data, titlul și Monitorul Oficial vin de pe portalul legislativ, doar când tipul, numărul și anul coincid. O ordonanță pe care portalul nu o are rămâne referință, fără dată sau text.
• Prioritate legislativă: eticheta pe care Senatul o tipărește în Buletinul legislativ al fiecărei sesiuni; nu spune cine a cerut-o.
• Data nașterii, CV, delegații, grupuri de prietenie: data nașterii este cea tipărită în antetul profilului de pe site-ul Camerei; dacă profilurile aceleiași persoane se contrazic, nu afișăm nicio dată. Din CV păstrăm doar legătura și data ultimei actualizări (conține date de contact și de familie pe care nu le păstrăm). Delegațiile și grupurile de prietenie sunt cele din profil.
• Întrebări și interpelări: ale deputaților, din paginile oficiale ale Camerei; deputatul este cel legat de pagina lui de profil, destinatarul este legat de un minister numai când numele coincide exact. Lipsa unui răspuns pe pagina oficială nu înseamnă că nu a existat unul.
• Decretele Președintelui: catalogul portalului legislativ, din 1990 încoace; tipul fiecărui decret este dedus din titlu, iar cine l-a semnat din semnătura de la sfârșitul lui. Textul decretelor nu este copiat.
• Președinții și numirile: un președinte este un semnatar, de la primul la ultimul decret din catalogul nostru (nu de la începutul mandatului); „ales la” este câștigătorul turului 2 din rezultatele noastre prezidențiale. Pe cine a numit se citește din fraza decretului („se numește în funcția de ...”), numai pentru funcții publice. Procedura fiecărei funcții (cine propune, cine hotărăște) este scris după textul Constituției și al legilor indicate pe pagina funcției; directorii SRI și SIE nu se numesc prin decret și nu au încă titulari pe site.
• Programele de guvernare: programul fiecărui guvern este anexa nr. 2 a hotărârii prin care Parlamentul i-a acordat încrederea, tipărită pe portalul legislativ; legăm hotărârea, cu numărul, ziua și Monitorul Oficial citite de pe pagina ei, și nu copiem textul. 23 de hotărâri, din 1992 până în 2026: la 20 portalul are textul programului, la trei (Năstase 2000, Tăriceanu 2004, Cîțu decembrie 2020) listează anexa fără text, și pagina o spune. Fără secțiune rămân guvernele interimare, remanierile care nu au adus un program nou (Tăriceanu II în 2007, Ponta III și IV în 2014) și guvernele de dinainte de 1992, ale căror hotărâri nu le-am găsit pe portal; lipsa unei secțiuni nu înseamnă că guvernul nu a avut un program.
• Parlamentul în ziua învestirii: harta locurilor de pe pagina fiecărui guvern arată, pentru fiecare cameră, parlamentarii care aveau un mandat în ziua în care guvernul a intrat în funcție, din mandatele și apartenențele la grupuri pe care le avem pentru toate legislaturile din 1990.Culoarea unui loc este locul grupului în raport cu guvernul, din evidența curată de mână a partidelor din guvern, a celor care îl susțin și a celor din opoziție; inelul și arcul din jur sunt culoarea grupului.Un grup despre care nu avem o legătură cu un partid (multe grupuri din legislaturile vechi) este marcat «fără evidență», nu «în afara guvernului», iar harta lipsește când mai mult de jumătate din locuri sunt în astfel de grupuri și la guvernele fără partide în evidență (cele interimare).Este cine stătea unde în acea zi, nu cum a votat cineva: votul de învestitură este secret și nu are listă.Unde partidele au anunțat înainte de vot ce vor face (pentru, împotrivă sau că nu votează pentru), cardul de pe un loc arată anunțul partidului, cu sursele sub hartă, nu votul parlamentarului, iar un partid care nu a spus clar nimic apare «fără anunț clar».
• Alegeri: voturile fiecărei liste din datele deschise ale AEP (parlamentare 2012, 2016, 2020, 2024; prezidențiale 2009, 2014, 2024, 2025): suma secțiilor de votare și a votului prin corespondență.Mandatele din 2024 nu sunt în fișierele AEP: sunt numărate din listele aleșilor din procesul-verbal al Biroului Electoral Central și se potrivesc, la fiecare circumscripție, cu mandatele parlamentarilor din baza noastră.Prezidențialele din 2019: totalurile pe țară sunt din hotărârile Curții Constituționale; turul 1 pe comune vine din fișierul pe secții de votare al Biroului Electoral Central (18.748 de secții din țară, descărcat de un om de pe prezenta.bec.ro; totalurile lui sunt egale cu cele ale procesului-verbal național, nicio secție nu rămâne în afara hărții, iar străinătatea apare ca o singură linie, diferența până la totalul național), iar turul 2 pe comune vine de la Rezultate Vot, cu localitățile adunate sub comuna din registrul SIRUTA; la turul 2, voturile fiecărui candidat adunate pe comune sunt egale cu cele ale Curții, iar circa 0,3% din voturi (localități pe care numele nu le leagă de o singură comună) rămân în afara hărții.Harta alegerilor arată teritoriul de azi, pe județe și comune: codul SIRUTA din procesele-verbale (2016, 2020, 2024, 2025, prezidențialele vechi); în 2012 fișierul numește localitatea și comuna este găsită după nume printre cele ale alegerilor următoare, fără ghicit între două comune la fel numite. O listă este legată de un partid numai când numele ei este exact numele partidului.Referendumurile (2009, 2012, 2018 și 2019, cu cele două întrebări) sunt citite ca un scrutin cu două opțiuni, DA și NU, pe aceleași comune; cel din 2009 este întrebarea despre reducerea la 300 de parlamentari (fișierul AEP al întrebării despre parlamentul unicameral repetă cifrele ei, deci nu o punem).Europarlamentarele din 2009, 2014 și 2019 se citesc pe județe, comune și țări.La alegerile locale din 2012, 2016 și 2020 avem primarii, consiliile locale, consiliile județene și președinții lor, pe comună: unde fișierul marchează cine a fost ales (2012, 2016) arătăm „ales”, iar unde dă doar voturile (2020) arătăm candidatul cu cele mai multe voturi și spunem că așa este; mandatele consiliilor sunt arătate unde fișierul le dă.La toate, totalurile citite sunt comparate cu cele publicate de AEP înainte de import, iar o diferență apare în raportul importului, care se citește înainte de salvare.
• Finanțarea partidelor: din rapoartele de control ale AEP publicate în Monitorul Oficial (portalul legislativ), nu de pe site-urile de finanțare ale AEP, care cer o verificare de browser. Rapoartele anuale dau veniturile (cotizații, donații, subvenția de la buget, împrumuturi) și cheltuielile unui partid pe an; cele de campanie dau contribuțiile și cheltuielile fiecărui partid la un scrutin, rambursarea cerută și suma invalidată. Luăm doar cifrele pe care raportul le spune: un partid care nu a trimis documentele sau nu a declarat nimic are nota raportului, nu un zero; o defalcare apare doar când se adună la total; un raport de altă formă rămâne necitit. Rapoartele despre candidați independenți nu sunt citite și nu numim niciun donator.
• Bugetul de stat: din fișierele deschise ale Ministerului Finanțelor de pe data.gov.ro (un set pe an, 2014–2025, și registrul „Buget 2013.xls” din setul pentru 2014): bugetul pe ordonatori principali de credite (ministere, camerele Parlamentului, instanțele, serviciile, agențiile și consiliile) și anexa 2 cu totalul bugetului.Luăm creditele bugetare ale anului (banii care pot fi plătiți în an, din toate sursele: bugetul de stat propriu-zis, creditele externe, fondurile externe nerambursabile și veniturile proprii), în mii de lei, așa cum le-a votat Parlamentul; anii de estimare din aceleași fișiere nu sunt citiți, iar creditele de angajament (din 2018) sunt arătate separat și nu intră în procente.La fiecare an, suma ordonatorilor este egală cu totalul din anexa 2 (pentru 2015 anexa nu este publicată, deci totalul este suma liniilor), iar sursele, tipurile de cheltuieli și domeniile unui ordonator se adună la totalul lui; un an care nu trece aceste verificări nu este salvat.„Din buget” este suma unui minister împărțită la totalul anului; „din PIB” este aceeași sumă împărțită la produsul intern brut al anului (milioane de lei, din notificarea Eurostat a procedurii deficitului excesiv, aceeași din care sunt făcute deficitul și datoria: la import se verifică, pentru fiecare an din 1995 încoace, că deficitul raportat la acest PIB dă procentul publicat de Eurostat).Bugetul votat înainte de an este comparat cu PIB-ul realizat, iar ultimii ani sunt estimări care se revizuiesc. Sumele nu sunt ajustate cu inflația și nu sunt împărțite pe locuitor.Anul 2013 vine din acel registru (un tabel Excel vechi, câte o foaie pe ordonator, plus foaia „sinteza”) și cuprinde doar sursa „bugetul de stat” (capitolul 5001): creditele externe și fondurile externe nerambursabile, pe care totalul din 2014 încoace le adaugă, nu sunt în el. De aceea anul 2013 are o etichetă, nu se compară la total cu 2014 și nu intră în listele unui minister; în grafic, „Doar bugetul de stat” numără sursa 5001 în toți anii. Suma ordonatorilor este egală cu totalul foii „sinteza”.Codurile ordonatorilor sunt reutilizate pentru alte instituții în unii ani, așa că numai cele 17 coduri care sunt același minister în toți anii sunt legate de paginile ministerelor, iar schimbarea față de anul trecut apare numai pentru ele. Sumele nu sunt execuția bugetară și nu includ rectificările.
• Finanțele statului și banii UE: venituri, cheltuieli, sold (deficit), datorie brută și transferurile de la și către UE ale administrației publice vin din conturile naționale ale Eurostat, în milioane de lei la prețuri curente (1995–2025); procentele din PIB sunt ale Eurostat, din aceeași publicare ca sumele lor (nu le recalculăm cu un PIB din altă publicare, ca să nu apară diferențe).La import se verifică, pentru fiecare an, că soldul este veniturile minus cheltuielile și că deficitul din cele două seturi Eurostat este același; diferențele se spun în raportul importului.Cât a cheltuit bugetul UE în România și cât a plătit România vin din tabelul Comisiei Europene, în milioane de euro, din 2007, anul aderării (foile dinainte nu au cifre pentru România): „primit” este cheltuiala bugetului UE în țară (programele cadrului financiar și, din 2021, granturile NextGenerationEU), „plătit” sunt resursele proprii (TVA, venit național brut, taxa pe plastic, taxele vamale încasate pentru UE) plus, din 2021, soldurile și ajustările, care înainte erau în total.Tabelul Comisiei nu se adună singur în câțiva ani (de pildă cheltuielile din 2022 cu 1,6%): se spune în raportul importului.Linia roșie din graficul bugetului este inflația: rata anuală medie a indicelui armonizat al prețurilor de consum (Eurostat, din 1996), pe o axă proprie, în dreapta; sumele nu sunt ajustate cu ea.Cifrele sunt prezentate în moneda sursei, fără ajustare cu inflația și fără conversie între lei și euro; diferența „primit minus plătit” numără taxele vamale ca plătite, deci nu este „soldul bugetar operațional” al Comisiei. Ultimii ani sunt primele estimări și se pot revizui.

• Rezultatul unui vot este cel de pe pagina oficială. Când Camera nu îl publică, îl calculăm din voturile oficiale și regula de majoritate din Constituție (art. 76), iar pagina votului spune ce regulă am folosit.
• Totalurile unui vot (prezenți, pentru, contra, abțineri, nu au votat) sunt cele oficiale; verificăm că lista nominală le însumează exact, iar diferențele sunt raportate, nu ascunse.
• Absențele din fișa unui parlamentar sunt numărate din voturile nominale; cifrele oficiale ale Camerei (activitate, prezență) sunt afișate alături, cu sursa lor, nu amestecate cu ale noastre.
• Prezența: pentru un parlamentar, numărul voturilor în care apare pe lista nominală (a votat pentru, contra, s-a abținut sau a fost prezent fără să voteze), împărțit la numărul voturilor cu listă nominală ținute în camera lui (și în ședințele comune) cât timp a avut mandatul. Votul fără listă nominală (de exemplu un vot secret) nu intră nici la numărător, nici la numitor. Lipsa de pe listă nu spune de ce. Pe harta votului numim aceste locuri „Fără vot înregistrat” (în Senat intră și senatorii listați fără niciun vot bifat, pe care sursa nu îi numără printre cei prezenți), iar lista parlamentarilor le numără ca „absențe la vot”, cu explicația la vedere și cu semnalarea celor care au avut o funcție în Guvern.
• Vot ca restul grupului: numărul voturilor în care parlamentarul a votat ca majoritatea celorlalți membri ai grupului său, împărțit la numărul voturilor în care a luat o poziție (pentru, contra sau abținere) și restul grupului (cel puțin patru persoane) avea o majoritate clară, fără egalitate. Fiecare cifră descrie o singură persoană; nu facem clasamente și nu numim pe nimeni «rebel» sau «loial».
• Soarta unui proiect este doar ce spune pagina oficială: «promulgat» numai când pagina are numărul legii; «respins» numai când respinge Camera decizională; altfel «în procedură», cu etapa scrisă de sursă. Camera de origine și Camera decizională sunt cele din pagini; când două pagini se contrazic, nu alegem și lăsăm valoarea veche.
• Un inițiator este legat de un parlamentar numai prin legătura exactă din pagina Camerei sau printr-un nume care se potrivește cu o singură persoană care sedea în ziua respectivă; altfel rămâne scris ca în sursă, fără legătură.

• Voturile legislaturilor dinainte de 2020 sunt incomplete (Parțial); un import complet, înapoi până în 1990, este planificat separat. Din legislatura 2020–2024 lipsesc trei voturi ale ședințelor comune din 5 decembrie 2022: pagina Camerei numără cu un «pentru» mai puțin decât lista oficială a zilei, iar noi nu alegem între ele. La Senat, două voturi din aceeași zi cu același titlu (de pildă două «vacantare mandat senator») au fiecare propriul rând.
• Proiectele din legislatura 2020–2024 au dosarul citit (față de listele oficiale lipsesc câteva zeci, în special dosare pe care sursa le dă sub două numere și pe care le-am unit); cele dinainte de 2020 apar doar când le menționează un vot sau un proiect mai nou. Numărul Monitorului Oficial lipsește încă la câteva zeci de legi promulgate.
• Nu avem dezbaterile din plen, amendamentele pe articole și documentele comisiilor, doar pașii și documentele principale ale fiecărui proiect.
• Din finanțarea partidelor nu avem donatorii, subvenția pe trimestre, rapoartele detaliate ale AEP din 2025 încoace și un număr mic de rapoarte anuale de altă formă; finantarepartide.ro și roaep.ro cer o verificare de browser oricărui program și nu sunt citite, iar golul nu este completat din alte surse. La alegeri nu avem europarlamentarele din 2007 și 2024, localele din 2008 și 2024, întrebarea despre parlamentul unicameral din 2009, nici nimic dinainte de 2009 (portalul de date deschise nu le are), iar turul 1 din 2019 nu are străinătatea pe țări, ci o singură linie.
• Din buget nu avem execuția (ce s-a cheltuit efectiv), rectificările de pe parcursul anului, bugetele separate ale pensiilor, sănătății și șomajului, bugetele locale și bugetele dinainte de 2014 (seria de pe portal începe atunci); la Ministerul Finanțelor, „Acțiuni generale” este o linie separată, nu partea ministerului propriu-zis.
• Din finanțele statului nu avem execuția bugetară lunară în numerar (cifra pe care o publică Ministerul Finanțelor în cursul anului și care diferă de cea a Eurostat), deficitul anului în curs și plățile UE către beneficiari (proiecte, firme, fermieri) pe localități sau pe program; iar pentru banii UE nu avem anii dinainte de 2007.
• Întrebările și interpelările senatorilor, sancțiunile aplicate parlamentarilor, textul CV-urilor și legile returnate Parlamentului sau trimise la Curtea Constituțională (nu sunt decrete): nu sunt încă citite.
• Actualizarea nu este în timp real: ultima verificare este scrisă mai sus; ce publică Camerele după ea apare la următoarea.

Datele vor fi oferite printr-un API gratuit, cu cheie obținută prin autentificare cu GitHub, sub condiții de utilizare: menționarea sursei, limite de cereri și fără republicarea integrală a bazei de date ca oglindă fără acord. Până atunci nu există descărcări. Faptele în sine sunt înregistrări oficiale publice; munca de a le strânge, verifica și lega între ele este a acestui proiect.

Proiectul este gratuit și fără reclame. Dacă ți-a fost de folos, poți susține munca cu o cafea: o donație liberă, care nu dă acces la nimic și nu influențează ce publicăm.

Ai găsit o greșeală? Spune-ne ce nu se potrivește cu sursa oficială; adresa paginii se atașează singură.